În fiecare an, Dunărea deversează în Marea Neagra 280 de tone de cadmiu, 60 de tone de mercur, 4.500 de tone de plumb, 6.000 de tone de zinc, 1.000 de tone de crom si 50.000 de tone de hidrocarburi. Alte ape care se varsă în Marea Neagră – Nipru, Nistru, Don, Kuban şi altele – deversează mii de tone de cadmiu, cupru, plumb, zinc, nitraţi şi fosfor. Congresul puterilor locale şi regionale ale Consiliului Europei vor să instituie o Euroregiune a Mării Negre, ceea ce ar trebui să favorizeze dezvoltarea durabilă a regiunii. Uniunea Europeană dezvoltă pe de alta parte iniţiativa Sinergia Mării Negre, care priveşte între altele proiecte de mediu, politica maritimă şi pescuit şi care se bazează în special pe cooperarea transfrontalieră. Cele şase state riverane Mării Negre au ratificat în 1992 o convenţie pentru protejarea acesteia, care vizează un control mai eficient al resurselor sale. În ceea ce priveşte poluarea cu petrol şi hidrocarburi , se poate spune ca analizele făcute au demonstrat existenta unor scurgeri de petrol în apele mării provenite de la ţările situate de-a lungul coastei mării, cam 57.400 tone. În plus , scurgerile accidentale de particule de petrol , provin şi de la deversarea fluviului Dunărea aducând un total de 110.840 tone/an. Trebuie specificat însă că în ultimii ani s-a observat o tendinţă de scădere a nivelului poluare în sedimentele marine .În ciuda faptului că tendinţele sunt în scădere , poluarea cu petrol din Marea Neagră , este în continuare principala preocupare pentru că a crescut riscul accidentelor pentru tancurile care transporta petrol.Cheltuielile de transport rezultate în urma transportului de petrol din Asia Mijlocie catre Azerbaijan sunt destul de ridicate, de asemenea Georgia transportă cantităţi mari de petrol şi alte hidrocarburi , iar riscurile de contaminare a apei se referă la eventualele accidente sau poluarea cu pulberi de gaze.Numeroase accidente au loc în timpul acestor tranporturi, de exemplu 16 accidente au fost înregistrate în portul Constanta între anii 2000-2002 când au fost deversate 0,42 tone apa menajeră, 0,55 tone combustibil, 0,1 tone ţiţei şi 0,3 tone petrol mineral, dar oricum zona afectată a fost destul de mică.Între 2000-2003 şi în Bulgaria s-au produs astfel de accidente , numai prin unul singur s-au deversat 0,17 tone de hidrocarburi , însa tot pe zone limitate. Astfel de accidente s-au produs şi în Rusia.În 2003 , Bulgaria , Romania, Turcia au semnat Black Sea Conttingenty Plan în cadrul protocolului pentru combaterea poluării pe Marea Neagră .Georgia , Rusia şi Ucraina au aderat şi ele la Plan în 2005 – 2006.Deversările de petrol au efecte dramatice asupra ecosistemelor marine, ca urmare a expunerii organismelor vii la compuşii chimici. Poluarea cu petrol afectează în mod deosebit specii ca păsările mari şi mamiferele acvatice, care trăiesc la suprafaţa apei.Petrolul deversat conţine hidrocarburi, care sunt substanţe poluante ce afectează şi pe termen lung comunităţile marine. Unele studii au demonstrat faptul că, în timp, mor mai multe animale şi păsări decât în momentul în care se produc catastrofele ecologice, provocate de scurgerea petrolului din vasele avariate.Cercetătorii spanioli au efectuat teste biochimice asupra pescăruşilor care trăiesc pe malurile din Galicia, care au fost expuse deversării de petrol în anul 2002, când a naufragiat nava „Prestige”. Ei au măsurat 16 concentraţii de hidrocarburi din ţesuturile păsărilor, pe care le-au comparat ulterior cu rezultatele testelor care au fost efectuate pe colonii de pescăruşi care nu au fost supuşi dezastrului.La 17 luni după accidentul ecologic, au fost obţinute rezultate îngrijorătoare. Testele biochimice au relevat leziuni ale organelor interne vitale, rinichi şi ficat, în rândul păsărilor adulte. Puii au fost afectaţi într-o mai mică măsură, efectele grave survenite în rândul adulţilor fiind justificate prin faptul că aceştia au fost expuşi contaminării o perioada mai lungă dupa deversare.Asupra alimentaţiei nu a fost sesizat niciun efect, principalele consecinţe ale infestării cu petrol făcându-se simţite prin disfuncţiile organelor vitale ale păsărilor. Hidrocarburile pot afecta însă în întregime componenţa lanţurilor trofice. Oamenii de ştiinţă susţin că, deocamdată, există prea puţine cercetări asupra expunerii mediului înconjurător la poluarea cu petrol. O cunoaştere mai bună a impactului pe termen lung a deversărilor de petrol poate aduce un avantaj major în gestionarea şi combaterea efectelor asupra mediului şi vieţii marine.